Cum ii priveam intr-o zi pe Liviu Varciu si a sa fosta-reluata-iarasi-fosta Adelina Pestritu, m-a lovit duhul artei in versuri si am tras un fragment monden de poezie, ce n-a vazut Eminescu cat a trait.
Era o fat-odata, Adelina.
Si era singura curtezana la parinti
Si mandra-n toate cele 'spe nuduri la reviste
Cum e Gyorfi in Italia,
Si Ghenea-n Hollywood.
Si-astepta bruneta un flacau c-o palma tare.
Intr-o zi, apare-n zare un gelat fredonand
“Ochii tai mi-amintesc cat de mult ne iubeaaaam...”
-Oh, Varciule, da-mi acum o palma-n ceafa,
C-am asteptat-atat orgasmul!
-Nesatula fata!
Ia d-acilea, mandro, ca viril ca Varciu-n palma
Rar gasesti!
Si cum schimbau ei vorbe dulci si palme-n ceafa Adelinei,
Flacaul zise-odat:
-Fa, mi-a ramas palma gravida!
-Lasa Varciule, ca-i o extrauterina,
O pastrezi in vina!
Si astfel, Varciu puse extrauterina-n buzunar
Si Adelina incaleca p-un cal si dup-un cavaler cu mana grea pleca in zare!
