Recent am vazut un documentar despre ecologie, mai exact despre pungile de plastic. Povesteau ca fiecare persoana cand se duce in supermarket achizitioneaza cate o punga de plastic. Desi asa acasa poate o suta de pungi, totusi ei mai doresc una.
Imaginile aratate in cadrul documentarului erau groznice. Bineinteles ca toate deseurile trebuie sa ajunga undeva. Dar unde? Pai in ape, in oceane. Daca foarte multe sunt biodegradabile, cele de plastic nu sunt. Pur si simplu plutesc in deriva, rupandu-se si maruntindu-se din ce in ce mai mult.
Toate lucrurile sunt invelite, ambalate in plastic. Orice. Chiar si plasticul este invelit in plastic. Pentru a produce plastic, obiecte de unica folosinta in genul paharelor, a farfuriilor sau a furcilitelor, bineinteles si a altor articole este necesara o sumedenie de resurse. Resurse care bineinteles sunt scumpe si bineinteles nesanatoase.
In cadrul documentarului se vorbea despre toxinele din biberoanele bebelusilor. Foarte multe toxine care dauneaza copilului. Cea mai criticata este insa BPA. Este folosit pentru a face produsele mai rezistente, dar in schimb produce numeroase dereglari in organism. Avem asa: disfunctii hormonale, boli cardice, cancer la san, hiperactivitate, obezitate, diabet. Acestea sunt doar putinele afectiuni.
Exista in orice tip de plastic. Ratusca pe care o baga in gura bebelusul atunci cand se joaca a fost asemanata cu o acadea de BPA si chimicale.
Desi poate ca si parinti stim toate aceste lucruri si vrem sa evitam cat putem aceste chimicale ne punem intrebarea si problema dar cu ce? Majoritatea jucariilor si a articolelor sunt invelite in plastic. Astfel ca oricat evitam nu reusim. Pur si simplu sunt peste tot.
Un adult, moderatorul documentarului a facut in cadrul emisiunii un test. A executat aceleasi lucruri pe care un bebelus le face in primele cateva luni de viata. Daca pana in momentul testului avuse o viata sanatoasa si evitase cat putuse de mult toate chimicalele si tot plasticul, in timpul testului a realizat exact stilul de viata al unui copil. S-a jucat in apa cu ratusca, a mancat din biberon de plastic, a incalzit mancarea din biberon la microunde, a folosit servetele umede pentru schimbare scutecelor, acelasi stil de viata. Rezultatul insa a fost catastrofal. Daca inainte indicele chimicalelor din organism era foarte mic, in urma rezultatului acesta a crescut cu 115%. Si tot ce a facut a fost sa aiba o viata normala, o rutina.
Foarte multe dintre chimicalele nu au afect imediat, au efect pe lunga durata insa. Cercetatorii insa au spus ca este o reactie reversibila. Putem foarte bine sa ne ferim de acestea din jur, sa adoptam un stil sanatos, dar o sa ne ingreunam foarte mult viata. Evitand pe cat se poate de mult plasticul ajungem sa nu ne mai spalam, sa mancam foarte putine alimente, practic sa ne privam de la multe. lucruri din jur.
Dupa cum spuneam la inceputul articolelor, toate deseurile ajung in oceane. Astfel sunt ingerate de catre animalele acvatice, iar daca nu sunt ingerate tot exista o cale pentru a le impiedica sa aiba un curs normal al vietii. De multe ori acestea sunt prinse, blocate de catre algele formate din plastic, nereusind sa mai evadeze si sa traiasca.
Din ce in ce mai multe animale sunt pe cale de disparitie sau daca nu sunt pe cale de disparitie se afla intr-un numar foarte mic. Tot ce putem face este sa incercam sa consumam cat mai putine produse din plastic, sa reciclam tot ce putem, sa le transformam in lucruri frumoase si utile.
